APAA Logo

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune s-a înfiinţat din dorinţa de a oferi suport persoanelor şi familiilor celor afectaţi de aceste boli.
 


Sistemul Imun și Bolile Autoimune


Ce sunt afecţiunile autoimune?

Ce sunt afecţiunile autoimune?

Afecţiunile autoimune sunt afecţiuni cauzate de un răspuns nepotrivit al sistemului imun împotriva propriului organism. Uneori acesta va înceta să recunoască unul sau mai mulţi dintre constituenţii normali ai organismului ca “self” şi va produce anticorpi care vor ataca celule proprii, ţesuturi şi/sau organe. Aceasta cauzează inflamaţia şi distrugerea organelor sau ţesuturilor afectate care duc la declanşarea afecţiunilor autoimune.

Cauza declanşării afecţiunilor autoimune este necunoscută, dar se bănuieşte uneori că dezechilibrul este declanşat de intervenţia unor bacterii, virusuri, toxine sau chiar a unor medicamente la un individ cu predispoziţie genetică pentru dezvoltarea de boli autoimune. Există o multitudine de boli autoimune, unele afectează doar un organ, altele pot să cuprindă tot organismul. Cele mai comune organe şi ţesuturi afectate de afecţiunile autoimune sunt:
  • celulele roşii ale sângelui
  • vasele de sange
  • glandele endocrine precum tiroida sau pancreasul
  • musculatura
  • articulaţiile
  • pielea
O persoană poate prezenta în acelaşi timp afectarea autoimună a mai multor organe.

Simptome

Simptomele variază şi depind de tipul de afecţiune în mod specific. Dar există un grup de simptome care se regăsesc de obicei în majoritatea afecţiunilor, ceea ce le face greu de diferenţiat cel putin la debut:
  • ameţeală
  • oboseală
  • stare generală proastă
  • febra mică (stare subfebrilă)
  • dureri musculare sau articulare

Diagnosticare şi testare

Examenul fizic efectuat de către medicul specialist poate pune în evidenţă semnele caracteristice pentru o anumită afecţiune autoimună, dar nu este suficient. Medicul specialist va recomanda o serie de teste.
Analizele generale care urmăresc inflamaţia sunt:
  • Proteina C Reactivă
  • Viteza de sedimentare a eritocitelor (VSH)
  • Fibrinogenul
  • Electroforeza proteinelor
Dacă aceste analize au valori crescute faţă de normal, indică faptul că în organism există un focar de inflamaţie fără a spune care este organul sau ţesutul inflamat. Pentru localizarea exactă a inflamaţiei, se vor face teste specifice în funcţie şi de diagnosticul suspicionat ca urmare a examenului clinic şi a istoricului de boală.

Tratament

Obiectivul tratamentului este de a reduce simptomele, să controleze procesul autoimun şi să menţină abilitatea organismului de a lupta împotriva bolii. Tratamentul este personalizat în funcţie de afecţiune şi simptome.
Creştere bruscă în severitate a bolii se numeşte puseu, iar perioada de stagnare, liniştire se numeşte remisiune. În bolile autoimune aceste stări alternează, boala nu se vindecă însă simptomele pot fi ţinute sub control cu tratamente adecvate.

Prevenţie

Nu se cunosc metode de prevenţie pentru afecţiunile autoimune.









IBD-PROSPECT
FIZIO-KINETO-TERAPIE