Alătură-te celei mai mari comunități de autoimuni din România și primești un card digital de membru cu multiple beneficii!
BOALA ADDISON
Ce este boala Addison?
Boala Addison este o afecţiune cronică cauzată de funcţionarea anormală a glandelor suprarenale.Este necesar tratamentul de lungă durată cu cortizon. Cu un tratament adecvat, majoritatea pacienţilor vor avea o viaţă normală.
Glandele suprarenale
Glandele suprarenale sunt situate chiar deasupra rinichilor, câte una în fiecare parte şi au un miez interior (cunoscut şi sub numele de măduvă) înconjurat de o carapace exterioară (numită cortex). Miezul interior produce un hormon numit adrenalină care are un rol esenţial în generarea unui răspuns la situaţiile de stres. Dacă absenţa măduvei suprarenale nu cauzează o afecţiune cronică, în cazul cortexului situaţia este mai complicată. Acesta produce hormonii steroizi care sunt esenţiali vieţii: cortisolul şi aldosteronul. Cortisolul mobilizează nutrienţii, ajută corpul să lupte împotriva inflamaţiilor, stimulează ficatul în producerea zahărului din sânge şi de asemenea controlează cantitatea de apă acumulată în ţesuturi. Aldosteronul reglează nivelul de sare şi de apă ce afectează volumul sângelui şi tensiunea. Cortexul suprarenal produce de asemenea hormonii sexuali cunoscuţi sub numele de androgeni suprarenali.În cazul unui cortex suprarenal normal, există o rezervă enormă de funcţionalitate. Această rezervă este folosită în special în cazul unui stres intens asupra organismului cum ar fi o operaţie, o traumă sau o infecţie puternică. Una din cele mai importante consecinţe ale bolii Addison este aşadar, incapacitatea corpului de a se adapta la stres şi absenţa unui hormon steroid adecvat, ceea ce poate duce la o stare de şoc, cunoscută sub numele de criză Addisoniană care reprezintă o urgenţă medicală.
Boala Addison nu se manifestă până în punctul în care mai mult din 90% din cortexul suprarenal este distrus, astfel încât mai există extrem de puţină capacitate suprarenală. Acest lucru poate dura luni, chiar ani.
Simptomele bolii odată instalată, pot include oboseala cronică şi slăbiciune, scăderea în greutate, pigmentarea accentuată a pielii, leşin, tensiune mică, ameţeli, vomă, poftă crescută de sare, articulaţii şi muşchi dureroşi. Datorită naturii nespecifice a acestei afecţiuni şi a progresiei lente a simptomelor, acestea sunt ignorate până în momentul în care apare o infecţie în organism ce duce la o convalescenţă anormal de lungă. În acest moment sunt necesare analize specifice care pot depista această afecţiune.
Simptomele bolii odată instalată, pot include oboseala cronică şi slăbiciune, scăderea în greutate, pigmentarea accentuată a pielii, leşin, tensiune mică, ameţeli, vomă, poftă crescută de sare, articulaţii şi muşchi dureroşi. Datorită naturii nespecifice a acestei afecţiuni şi a progresiei lente a simptomelor, acestea sunt ignorate până în momentul în care apare o infecţie în organism ce duce la o convalescenţă anormal de lungă. În acest moment sunt necesare analize specifice care pot depista această afecţiune.
De obicei, această afecţiune este descoperită în cadrul analizelor de sânge de rutină ca: sodiul, potasiul, nivelul celulelor albe. Doctorul se va asigura că nu există părţi ale pielii sau gingii cu hiperpigmentare.
Cel mai sigur mod de a diagnostica această afecţiune este măsurarea nivelului hormonilor prin teste ale sângelui şi urinei. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) este un hormon din creier care creşte nivelul de cotisol produs de glandele suprarenale. Măsurând ACTH-ul, doctorul poate stabili dacă boala Addison este cauzată de o problemă la glandele suprarenale sau la creier.
Doctorul vă poate prescrie şi alte tipuri de teste că radiografia, tomografia şi un test al pielii pentru tuberculoză.
Cel mai sigur mod de a diagnostica această afecţiune este măsurarea nivelului hormonilor prin teste ale sângelui şi urinei. Hormonul adrenocorticotrop (ACTH) este un hormon din creier care creşte nivelul de cotisol produs de glandele suprarenale. Măsurând ACTH-ul, doctorul poate stabili dacă boala Addison este cauzată de o problemă la glandele suprarenale sau la creier.
Doctorul vă poate prescrie şi alte tipuri de teste că radiografia, tomografia şi un test al pielii pentru tuberculoză.
Din moment ce boală Addison este cauzată de o lipsă a unor hormoni ce trebuie să existe în mod normal în organsim, aceasta poate fi tratată prin substituţia acestora.
Doctorul vă poate prescrie tablete cu hidrocortizon, un hormon steroidian.
Dacă este nevoie, aldosteronul poate de asemenea să fie înlocuit cu un steroid sintetic: acetat de fludrocortizon.
Doctorul vă poate prescrie tablete cu hidrocortizon, un hormon steroidian.
Dacă este nevoie, aldosteronul poate de asemenea să fie înlocuit cu un steroid sintetic: acetat de fludrocortizon.
Insuficienţa suprarenală secundară este câteodată confundată cu boala Addison deşi are cu totul altă cauză. De obicei apare în momentul în care se formează o tumoră pe glanda pituitară.
În cazul insuficienţei suprarenale secundare, glanda pituitară încetează să mai stimuleze glandele suprarenale pentru a produce cortisolul. În cele mai multe cazuri de insuficienţă suprarenală secundară aldosteronul este în continuare eliberat datorită faptului că acesta poate fi produs şi prin alte sisteme de reglare hormonală. Hormonul format de glanda pituitară ce declanşează formarea cortisolului se numeşte ACTH şi este responsabil de pigmentarea accentuată a pielii, simptom întâlnit şi în cazul bolii Addison.
Tratamentul de lungă durată cu steroizi pentru tratarea altor afecţiuni (de exemplu în cazul altor boli autoimune ca psoriazis, poliartrită sau o boală inflamatorie intestinală) poate de asemenea cauză pierderea temporară sau permanentă a funcţiei suprarenale (supresie suprarenală secundară).
Până în momentul în care au fost descoperite medicamentele steroidiene la sfârşitul anilor 1940, acest tip de afecţiune era fatală. Cu dezvoltarea medicaţiei steroidiene moderne, pacienţii cu Addison se pot aştepta la o viaţă normală atâta timp cât aceştia urmează tratamentul prescris de doctor, într-un mod responsabil.
În cazul insuficienţei suprarenale secundare, glanda pituitară încetează să mai stimuleze glandele suprarenale pentru a produce cortisolul. În cele mai multe cazuri de insuficienţă suprarenală secundară aldosteronul este în continuare eliberat datorită faptului că acesta poate fi produs şi prin alte sisteme de reglare hormonală. Hormonul format de glanda pituitară ce declanşează formarea cortisolului se numeşte ACTH şi este responsabil de pigmentarea accentuată a pielii, simptom întâlnit şi în cazul bolii Addison.
Tratamentul de lungă durată cu steroizi pentru tratarea altor afecţiuni (de exemplu în cazul altor boli autoimune ca psoriazis, poliartrită sau o boală inflamatorie intestinală) poate de asemenea cauză pierderea temporară sau permanentă a funcţiei suprarenale (supresie suprarenală secundară).
Până în momentul în care au fost descoperite medicamentele steroidiene la sfârşitul anilor 1940, acest tip de afecţiune era fatală. Cu dezvoltarea medicaţiei steroidiene moderne, pacienţii cu Addison se pot aştepta la o viaţă normală atâta timp cât aceştia urmează tratamentul prescris de doctor, într-un mod responsabil.
Surse: www.addisons.org.uk, www.webmd.com
© A.P.A.A. Toate drepturile rezervate
