APAA Logo

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune s-a înfiinţat din dorinţa de a oferi suport persoanelor şi familiilor celor afectaţi de aceste boli.
 


Intoleranta alimentara

Ce este

Intoleranţa alimentară este o afecţiune foarte des întâlnită atât în rândul copiilor cât şi al adulţilor. Conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) la ora actuală jumătate din populaţia globului suferă de intoleranţă alimentară. În acest moment există 1 miliard de oameni diagnosticaţi cu această boală iar OMS estimează că până în anul 2015 această cifră va ajunge la peste 2,5 miliarde.

În ciuda acestui număr foarte mare de cazuri, boala nu este diagnosticată uşor. De ce? Intoleranţa alimentară este o reacţie din partea sistemului imunitar de tip întârziat, mediată IgG la unul sau mai multe alimente, cu o paletă largă de semne şi simptome mai mult sau mai puţin supărătoare, pe care pacientul le poate observa sau nu. Este o afecţiune care debutează digestiv dar cu manifestări la nivelul întregului organism.

  • Cele mai frecvente acuze în sfera digestiva sunt: dureri de stomac, colici abdominale apărute imediat după masă sau la un interval de timp variabil, senzaţie de discomfort abdominal, balonare, diaree, constipaţie, greaţă, inapetenţă, afte bucale, imposibilitatea de a scădea sau de a creşte în greutate.
Există multe persoane care se străduiesc să slăbească şi care în ciuda respectării dietei întâmpină probleme reale datorită intoleranţei alimentare nediagnosticate.
  • Deasemenea pot apărea şi manifestări cutanate: acnee, eczeme, urticarie, prurit, eritem. La nivelul sistemului osteo-articular sau muscular intoleranţa alimentară poate determina dureri musculare, dureri articulare sau osoase. Afecţiunile respiratorii pot fi şi ele adesea exacerbate.
Studiile clinice au dovedit o simptomatologie mult ameliorată în bronşita astmatiformă după excluderea alimentelor la care persoanele respective prezentau intoleranţă alimentară.
  • Alte acuze din partea pacienţilor pot fi: stări depresive, insomnii, stare de oboseală cronică, migrene, anxietate sau chiar anorexie.
Din aceste motive este greu de depistat şi diagnosticat o astfel de patologie.

De multe ori intoleranţa alimentară se poate confunda cu alergia alimentară, de aici necesitatea clarificării celor două concepte, iar în România se discută extrem de puţin pe tema acestor subiecte. Spre deosebire de intoleranţă, alergia alimentară este un fenomen total diferit, cu răspuns imun mediat IgE, cu un şir de reacţii în lanţ şi cu expresie clinică imediată. Chiar şi la ingerarea unei cantităţi mici de aliment (alergen), reacţiile pot fi de o amploare deosebită ducând uneori chiar la deces.

Intoleranţa alimentară presupune o reacţie de respingere la anumite alimente sau componente de bază ale acestora tradusă la nivelul intestinului printr-un deficit de absorbţie a nutrienţilor esenţiali pentru organismul uman şi prin multiple alte fenomene digestive precum hiperfermentaţie sau modificări ale motilităţii intestinale.



Există studii clinice numeroase care demonstrează influenţa decisivă a intoleranţei alimentare în apariţia sindromului de colon iritabil. Descărcarea de mediatori ai inflamatiei la nivel local poate avea repercursiuni şi asupra întregului organism. Poate fi un factor important în agravarea anumitor simptome din cadrul unor afecţiuni reumatice, cutanate sau respiratorii. Orice contact repetat al organismului cu alimentul la care are intoleranţă este un stres pentru acesta şi ca atare reacţionează atât la nivel local cât şi general.

  • Intoleranţa alimentară spre deosebire de alergie poate avea diferite grade (de la 1 la 4) şi de aici manifestări de diferite intensităţi.
Spre exemplu intoleranţa la gluten poate începe de la un grad scăzut cu manifestări destul de evazive: simplu discomfort abdominal, balonare şi uneori scaune diareice şi până la un grad înalt tradus prin boala celiacă, o afecţiune extrem de gravă, cu deficite majore de absorbţie a nutrienţilor esenţiali. Este doar un exemplu de intoleranţă la alimente dovedit clinic în timp şi care nu mai are nevoie de clarificări suplimentare. În principiu la fel se întâmplă şi cu alte alimente doar că incidenţa este mai redusă şi gradul ridicat de intoleranţă este întâlnit mai rar.

Dacă la alergia alimentară produsele incriminate sunt evitate toată viaţa, în cazul intoleranţei alimentare acestea sunt eliminate o perioadă de timp în funcţie de gradul de reacţie al organismului, după care sunt reintroduse treptat, în cantităţi mici şi rar. Pentru o intoleranţă de gradul +1 sau +2 , alimentul incriminat va fi eliminat din dietă timp de 1-3 luni. Dacă gradul de intoleranţă este +3 sau +4, perioada de excludere este de 6-8 luni. De aceea este foarte important ca fiecare persoană să îşi cunoască organismul propriu, să ştie ce alimente îi sunt benefice cât şi cele pe care nu le tolerează. Intoleranţa alimentară începe adesea să se manifeste încă din copilărie şi de aceea orice copil ar trebui să facă un test de intoleranţă alimentară. Orice contact cu alimentele la care prezintă intoleranţă va presupune şi o reacţie nefavorabilă din partea organismului şi o simptomatologie care se poate agrava în timp prin contactul repetat cu alimentele respective.

Diagnosticarea rapidă a acestei afecţiuni şi implementarea unei diete corespunzătoare au ca şi scop îmbunătăţirea stilului de viaţă, de alimentaţie şi contribuie la menţinerea stării de sănătate.

Un articol scris de Dl. Dr. Ionuţ Ştefan, Consultant în Nutriţie
www.yorktest.ro







IBD-PROSPECT
FIZIO-KINETO-TERAPIE
Card IBD-PROSPECT
IBD-PROSPECT